Joi, 4 mai, la Muzeul Iosif Vulcan, a fost lansat volumul  „Iosif Vulcan. La judecata urmaşilor”. Cartea, apărută la Editura Eikon din Bucureşti, conţine 15 articole/studii semnate de oameni de cultură, muzeografi, universitari şi scriitori. Coordonatorii volumului sunt Florin Ardelean şi Ioan Laza.

 

Aşa cum au precizat coordonatorii cărţii, „Iosif Vulcan. La judecata urmaşilor” se doreşte a fi oglinda critică, peste ani, a activităţii literare, publicistice, manageriale, academice şi civice a unuia dintre cei mai importanţi oameni de cultură pe care i-a dat Bihorul. Unele dintre articolele prezente în volum sunt inedite, iar altele au fost selectate din reviste şi cărţi anterioare, astfel încât portretul peste timp să fie cât mai fidel şi mai expresiv. Textele publicate aparţin lui Ioan Moldovan, Mihai Cimpoi, Florin Ardelean, Blaga Mihoc, Iuliana Păcurar, Maria Berényi, Lucia Cornea, Iudita Căluşer, Constantin Mălinaş, Ioan David, Elisabeta Pop, Zorica Maria Pitic, Florina Ciure şi Ioan Laza.

„Personalităţile culturale din trecut mai există în memoria noastră atâta timp cât le putem comenta”, a spus Florin Ardelean, amfitrion al evenimentului „De câte ori se vorbeşte despre Iosif Vulcan, se specifică faptul că el nu a fost un poet de primul raft. Ceea ce este un truism, nimeni, nici chiar Vulcan însuşi nu a avut vreodată pretenţia că ar fi un poet de prim rang”, a atras atenţia Florin Ardelean. „Această menţiune şi aceea că a fost naşul literar al poetului Mihai Eminescu sunt cele două menţiuni obosite, care se tot repetă la adresa lui. Este timpul să îl scoatem din acest liman”, a mai spus Florin Ardelean, cu referire la cartea proaspăt lansată. „Unul dintre meritele lui Iosif Vulcan este acela de a fi fost pragmatic. Într-o perioadă în care se scriau articole pline de patriotism, urmate de puşcărie, Vulcan a ales ca, în loc de a face puşcărie pentru texte înflăcărate, să scoată în Ungaria, la Pesta, o revistă dedicată limbii şi literaturii române. O revistă care a durat 41 de ani, în condiţiile în care în Regatul României revistele se închideau după câteva luni”, a mai subliniat Ardelean. Fiecare dintre autorii textelor din acest volum şi o parte dintre cei prezenţi la evenimentul de lansare au atras atenţia asupra unei trăsături dominante din personalitatea emblematică a omului care avea să-şi pună amprenta peste veacuri asupra culturii româneşti. Astfel, Ioan Laza a subliniat instinctul managerial al celui care, deşi nu a avut studii de management, poate fi considerat „un promotor al afacerilor de presă”.

Un instinct care, aşa cum a specificat Ioan Moldovan, a contribuit la crearea unei instituţii culturale.

„Noi trăim în lumina care s-a perpetuat până astăzi, care se va perpetua şi în viitor, lumina faptei sale, numită Revista Familia. Iosif Vulcan este cel mai mare constructor de instituţie culturală. Nu mai demult de o săptămână vorbeam despre faptul că Iosif Vulcan ar merita nu doar un bust, ci o statuie de bronz solemnă”, a spus Ioan Moldovan.

În completare, Blaga Mihoc a vorbit despre talentul lui Vulcan de a se face iubit, fiind agreat, inclusiv de maghiari, şi publicat chiar şi după cedarea Ardealului, în timp ce Ioan F. Pop a vorbit despre o altă calitate definitorie: generozitatea.

„Iosif Vulcan. La judecata urmaşilor”, aşa cum a explicat Ioan Laza, face parte dintr-o serie de volume care se va continua, cel mai probabil în toamnă, noi contribuabili şi noi teme fiind deja discutate pentru următoarea carte.