Dacă Goethe și Shakespeare ar fi murit la 39 de ani ca Eminescu, ei nu ar fi scris ceea ce au scris, lumea ar fi rămas mult mai săracă, iar despre ei nu ar mai vorbi nimeni azi. Dacă Eminescu ar fi trăit măcar până la 65 de ani, realizându-și vastele programe, el ar fi astăzi un titan al culturii mondiale. Dacă Ștefan cel Mare ar fi murit la 39 de ani, o parte din patrimoniul mondial nu ar mai exista, iar istoria noastră ar fi extrem de săracă fără el.

Așadar, durata vieții este extrem de importantă. Am dat exemple istorice, dar, raportat la omul obișnuit, ea are același sens, cu cât trăiești mai mult cu atâta lași mai mult în urma ta, pentru familia ta. Dar ce determină și ce înfluențează durata vieții? Dacă vreți, pentru caracterul său intuitiv, vom face o comparație cu mașina. Durata de viaţă a mașinii depinde de calitatea mașinii cumpărate și de modul de exploatare. Durata vieții unui om depinde, dincolo de boli (care sunt ca în cazul mașinilor, accidente rutiere), de bagajul genetic pe care ți l-a pus mama în scutece și apoi de modul de exploatare a zestrei genetice, dacă ai grijă să o conservi, dacă exagerezi, forțându-i rezistența sau dacă îți bați jos de ea. Să zicem că suntem raționali și nu ne batem joc de ea, deși lipsa de informație ne predispune zilnic să ne batem joc de ea, așa cum sunt poluările de toate felurile, alimentația industrializată, băuturile falsificate, lumina artificială la care ne petrecem multe din orele de trezie, zgomotul continuu (când nu e tv, e telefonul, când nu e niciunul, nici altul, atunci e zgomotul de fond etc.)..., stresurile continue etc... Unul dintre cele mai ignorate abuzuri pe care le fac (le facem cu toții) oamenii este somnul nenatural. Somnul natural, pentru toate viețuitoarele diurne, începe odată cu apariția întunericului și se termină (se trezesc) odată cu apariția luminii. Stadiul actual al organizării sociale și a tehnologiei nu permite acest lucru, din necesități de activitate umană necesară și adaptată acestui stadiu. Așa se face că forțăm zi, de zi, fără să știm organismul, uzându-l. Cum? Fără a intra în amănunte de specialitate care depășesc acest cadru, lumina este semnalul ceasului neurologic care reglează temperatura corpului, catabolismul (arderile) versus anabolismul (acumulările) cuplat, acest ceas, cu ceasul metabolic care reglează de la ritmul neurotransmisiilor în creier, iar de aici la variația ciclică a nivelelor hormonale, până la ciclicitatea activităților acizilor nucleici (procesele de creștere, de refacere, iar în caz de boală, de vindecare). Din punct de vedere practic, pentru un nespecialist important de reținut este faptul că există o igienă a somnului de care depind foarte multe lucruri referitoare la sănătate. Voi enumera câteva, pentru cei care țin la viața lor și la sănătatea familiei. Trezitul matinal, odată cu ziua, înseamnă conform unor studii riguroase protecție de îmbolnăvire de boli psihice la cei predispuși și, lucru extrem de important, pentru copiii care au rudenii cu suferințe psihice. Pe loturi semnificateve de copii s-a făcut următoarea observație: evaluarea greutății după ani de observație până la sfârșitul adolescenței. Un grup de copii se culca cel târziu la ora 21.00, iar alt grup de copii lăsați de familii se uitau la filme, jucau jocuri video sau orice altceva, dar se culcau târziu, după ora 21.00. La adolescență din grupul de copii care se culcau înainte de ora 21.00, doar 10% erau obezi, iar din grupul de copii lăsați de capul lor să se culce după ora 21.00, 25% erau obezi. Bulversarea ritmurilor somnului a dus la bulversarea ritmurilor hormonale cu rezultat final obezitatea. Sigur că bulversarea somnului acționează în aval prin bulversarea neurotransmisiei, a ritmurilor cerebrale. Pe vârste, la tineri este importantă ora cât mai matinală de sculare, iar la vârstnici (ca la copii) ora timpurie de culcare. Extrem de important pentru buna funcționare a minții și a organismului este ca persoana să-și formeze ore fixe de culcare și de trezire. Prin repetiție devin reflexe, ritmurile biologice neuronale, hormonale, celulare și ale organelor se conectează ca roțile într-un ceas și are loc o maximizare a eficienței minţii şi organismului, cu minimă uzare și cu rezistență la stres. Câteva sfaturi practice. Fumatul seara și noaptea alungă somnul prin vasospasm celebral. Insatisfacțiile de orice fel alungă somnul. Zahărul și vitaminele seara alungă somnul. Efortul fizic vesperal favorizează insomniile. Statul la ecran de orice fel seara abuziv, stând în pat, iarăși alungă somnul. Exercițiile de relaxare favorizează somnul. Dușurile calde prin creșterea temperaturii corpului și modificările vegetative favorizează somnul. Oboseala fizică din timpul zilei (nu seara) favorizează somnul. Pastele făinoase ingerate cu 1-2 ore înainte de culcare favorizează somnul. Satisfacțiile de orice fel favorizează somnul. Creșterea confortului tipic pentru somn (liniște, întuneric, pat comod) favorizează somnul și invers. Dacă vreți urmași sănătoși, faceți această minimă educație a igienei somnului!