Jurnalistul Grigore Cartianu a fost prezent în Oradea vineri, 17 martie, şi sâmbătă, 18 martie. Venit iniţial pentru discuţii cu studenţii Universităţii Oradea, Cartianu a acceptat propunerea R&R de a se întâlni şi cu orădenii dornici să afle amănunte despre evenimentele din 1989.

 

Astfel, Grigore Cartianu a fost prezent în salonul de carte R&R de pe strada Republicii vineri, 17 martie, de la ora 19.00, iar sâmbătă, 18 martie, s-a întâlnit cu orădenii la salonul R&R Cetate, cu această ocazie fiind prezentat şi documentarul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, o peliculă pentru care a semnat scenariul.

În cadrul discuţiilor cu orădenii interesaţi de documentarea pe care a publicat-o în opt volume distincte, Grigore Cartianu a vorbit despre cum a luat naştere revoluţia din 1989 şi a răspuns la întrebările cititorilor.

„Nevoia mea de documentare a apărut de la faptul că, în 2006, istoricii nu avansaseră deloc, jurnaliştii nu făceau mai nimic, justiţia bătea pasul pe loc, iar puţinele cărţi care apăruseră, deşi bine intenţionate, erau sub influenţa propagandei din 1990”, a spus Cartianu. El a demonstrat, dând exemple din cărţile sale, că în România anului 1989 a avut loc o lovitură de stat instrumentată de Moscova. „Nimic nu poate spăla imaginea dictatorului Nicolae Ceauşescu în istoria României. Ajunsese, într-un stadiu în care începusem să sperăm că Rusia ne va scăpa de dictator, mai ales după venirea lui Gorbaciov. Dar astăzi, dacă aş avea ocazia, m-aş mai gândi dacă este bine sau nu să acceptăm un cadou de la ruşi, pentru că este foarte greu să scapi de ei după aceea”, a subliniat Cartianu.

„Nucleul politic al lui Ceauşescu s-a îndepărtat de Moscova, iniţial într-un sens bun. Ceauşescu a lungit lanţul care-l ţinea legat de Moscova. A încercat să joace la două capete, s-a apropiat de China, iar ruşilor nu le-a plăcut asta”, a spus jurnalistul. „În 1989, Ceauşescu ajunsese deja un personaj în afara istoriei. El confunda România cu propria moşie. Drept dovadă, Ceauşescu nu a avut conturi în afara ţării. El nu s-a protejat, şi nici nu şi-a protejat copiii, care nu aveau acte pe nicio casă. Pentru simplul motiv că el credea că nu are nevoie. Toată România era a lui”, a mai subliniat Cartianu.

„Din păcate, România, în decembrie 1989 a căzut cu totul în gheara Uniunii Sovietice. KGB-şti, oameni simbriaşi ai Moscovei, au fost puşi în funcţii cheie pentru a prelua România de la Ceauşescu. În 1990, la urechile lui Gorbaciov ajunseseră zvonuri despre pluripartidism în România. Există stenograme ale conversaţiilor dintre Gorbaciov şi Iliescu. Iliescu i-a spus să stea liniştit, în România pluripartidism înseamnă un singur partid, care se manifestă prin mai multe curente”, a explicat jurnalistul. El a arătat că peste 55.000 de turişti au venit la congresul din noiembrie 1989. Moldoveni, ucrainieni, toţi vorbeau româneşte. Oameni îmbrăcaţi civil, care s-au infiltrat printre civili, pentru a-i manipula. „Revoluţia a fost o lovitură de stat cu mai multe faze: Manipularea psihologică, amplificarea ei, complot militar, complot politic. Militarii nu întorseseră armele când Dinescu şi-a ţinut discursul. Acele discursuri, de la televizor, au fost pregătite din timp. Corneliu Coposu a venit la televiziune, să vorbească, în 22 decembrie 1989, dar nu i-a deschis nimeni uşa. Nici nu avea cum să-i deschidă cineva, din moment ce oamenii care acum strigau Jos Comunismul erau în realitate cei care-l condamnaseră pe Coposu la închisoare. Apoi a urmat faza de revoltă. Manipularea s-a făcut şi prin intermediul mediei internaţionale. Ei nu aveau cum să verifice informaţiile care le veneau din ţară. Erau 98 de morţi la Timişoara când Europa Liberă anunţa 4.000”, a explicat Cartianu.

Una dintre întrebările pe care le-a ridicat jurnalistul, în cărţile sale, a fost „De ce a fost nevoie să moară mai mulţi oameni după 22 decembrie 1989, decât înainte?”, arătând totodată că au existat diversiuni provocate în plină stradă, când oamenii ieşiseră de bună-credinţă, dar şi la nivel înalt, când, de frica teroriştilor, patrulele s-au împuşcat între ele.

Cărţile din seria de autor Grigore Cartianu, care au fost prezentate la Oradea sunt: Trilogia Misterele Revoluţiei: („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției” şi „Teroriștii printre noi”); „Cartea Revoluției”, „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie” şi „Hagi” - povestea vieții celui mai mare fotbalist din istoria României: Gheorghe Hagi.