Moment istoric pentru Oradea. Ieri, în Aula Magna a Universității, a fost lansată cea mai nouă și complexă Istorie a Bihorului, o carte de 1.117 pagini, cu o prefață scrisă de președintele Academiei Române – Ioan-Aurel Pop, la care au lucrat 24 de specialiști.

Evenimentul a avut loc de la ora 16.00, iar la prezidiu au stat: invitatul special Ioan Bolovan, prorector al Universității Babes-Bolyai, corespondent al Academiei Române, istoricii Gabriel Moisa, Sorin Șipoș, Radu Românașu, directorul Muzeului Țării Crișurilor – Aurel Chiriac, prorectorul Universității din Oradea – Marcela Prada și viceprimarul Florin Birta.

„În urmă cu patru ani, o discuție colocvială s-a transformat într-un moment istoric important pentru orașul nostru. Demersul a fost motivat de Centenarul României Mari. La carte au lucrat 24 de specialiști, care au avut întâlniri săptămânale, timp de patru ani”, a spus, printre altele, moderatorul evenimentului, Gabriel Moisa.

Viceprimarul Florin Birta, reprezentantul instituției care a finanțat lucrarea, a spus că pentru ca o comunitate să aibă viitor trebuie să-și cunoască și să-și cinstească trecutul.

„Eu vin în Oradea de fiecare dată ca acasă. Îi felicit pe cei 24 de specialiști pentru această carte, nu sunt multe județe care să se poată lăuda cu o astfel de realizare de Centenar. Lucrarea este semnificativă și pentru recuperarea istoriei regionale și locale. Avem 8 capitole în care se desfășoară principalele evenimente ale acestor locuri. Sunt multe nume, iluștrii anonimi, cum li se spune, care au făcut acte eroice pentru acest colț al țării, și care, prin intermediul cărții, au fost recuperate iar faptele lor nu vor fi date uitării. Avem așadar o lucrare onestă și bine docomentată. Autorii ei merită prețuirea contemporanilor și, cu siguranță, o vor avea și pe cea a urmașilor”, a spus istoricul Ioan Bolovan.

Lucrarea științifică dar ușor de citit

Universitatea din Oradea, prin Centrul de Studii Interdisciplinare, Muzeul Țării Crișurilor şi Primăria Municipiului Oradea şi-au unit eforturile pentru elaborarea și tipărirea lucrării Istoria Bihorului: civilizaţie, societate, economie, mentalităţi. Membrii Centrului de Studii Interdisciplinare și ai Muzeului Țării Crișurilor au asigurat partea științifică, iar Primăria Municipiului Oradea, suportul financiar. 24 de autori au contribuit la această realizare istoriografică, coordonaţi de istoricii Gabriel Moisa, Sorin Şipoş, Aurel Chiriac şi Radu Românaşu.

Cele 1.117 pagini exclusiv color ale monografiei Istoria Bihorului: civilizaţie, societate, economie, mentalităţi, apărută la Editura Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea în format A4, sunt structurate într-o manieră tradițională, pe epoci istorice: Preistorie, Istorie Veche, Istorie Medievală, Istorie Modernă, Istorie Contemporană, la care se adaugă două capitole: Arta și Arhitectura și Structutura etnică și confesională. Pentru specialist, dar și pentru publicul larg, păstrarea formei clasice în privința structurării informației îi oferă posibilitatea unei înțelegeri mult mai facile a evenimentelor, fenomenelor și a proceselor istorice care s-au desfășurat în această parte a țării. Din perspectivă metodologică, autorii și-au propus să investigheze istoria Bihorului în corelație cu evenimentele care s-au produs în istoria Transilvaniei, a Ungariei, a Imperiului Bizantin, în raport cu Țările Românești extracarpatice, precum și în corelație cu spațiul Europei Centrale. „După aceeaşi idee, ne-am ghidat și când am structurat lucrarea în funcție de marile perioade istorice, anume ca cititorul să aibă posibilitatea să urmărească cronologic evoluția acestui spațiu din Preistorie și până în istoria recentă. În același timp, colectivul redacțional și-a propus să introducă și unele teme de cercetare, evident, unde și documentele au permis, în care accentul trece dinspre marile personalități și dinspre elita politică și ecleziastică, către masa mare a locuitorilor, către aceia care multă vreme nu au fost consemnați în documentele vremii. De aceea, în monografie vom găsi numeroase capitole și subcapitole fundamentate tematic și metodologic pe sugestiile oferite de cercetările Școlii Analelor. Colectivul redacțional a reușit o investigare a trecutului, cu teme noi, precum istoria vieții private, istoria mentalităților, a vieții cotidiene etc., aceste teme fiind specifice „noii“ istorii”, susțin autorii care mai afirmă că nu și-au propus să realizeze „o istorie militantă și triumfalistă și nici să judece evenimentele trecutului prin prisma realităților contemporane. Scopul asumat de colectivul redacțional a fost acela de-a reconstitui într-o manieră critică și modernă realitățile din acest spațiu, indiferent de structura politică din care Bihorul a făcut parte în decursul timpului”.