Ministerul Justiţiei a încheiat un an de zbateri cu puţine realizări şi multe scandaluri în care au fost implicaţi cei doi titulari ai portofoliului, Monica Macovei şi Tudor Chiuariu, iar finele lui 2007 a găsit gol fotoliul de administrator al sistemului judiciar.

Macovei a sărit "la gâtul" lui Tăriceanu

Anul a început furtunos pentru Ministerul Justiţiei. Mai exact pentru titularul său, Monica Macovei. Macovei - cea care ocupa fotoliul de la Justiţie încă de la sfârşitul anului 2004, după alegerile în urma cărora Traian Băsescu a devenit preşedinte, iar Tăriceanu premier - a aflat în prima zi lucrătoare a anului, în 3 ianuarie, că va fi vizată de o moţiune simplă. Pe fondul războiului între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, Macovei, sprijinită de Băsescu, a atacat în mai multe rânduri Guvernul din care făcea parte, pe şeful său direct - premierul Tăriceanu - şi clasa politică în general, preluând idei din discursul preşedintelui. În 10 ianuarie, premierul a criticat public atitudinea Monicăi Macovei, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Oana Marinescu. "Vreau să subliniez încă de la bun început că primul-ministru ar fi vrut să aibă o discuţie cu ministrul Justiţiei - în legătură cu acuzaţiile pe care le-a lansat în ultima vreme - într-un cadru instituţional, în şedinţa de Guvern. Ar fi preferat să aibă o discuţie faţă în faţă cu dumneaei, şi nu prin presă, aşa cum s-a întâmplat în ultima vreme", declara Oana Marinescu. Ministrul Macovei îl acuzase recent pe premier, într-un interviu apărut pe site-ul EU Observer, că "luni de zile" nu a lăsat-o să pună pe ordinea de zi a Guvernului proiectul de lege privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi că nu susţine legislaţia anticorupţie. A doua zi, referindu-se la legea ANI, Macovei a arătat că răspunderea sa este de a face un proiect bun, constituţional, iar premierul are responsabilitatea de a-şi asigura majoritatea în Parlament pentru a-şi pune în aplicare programul de guvernare.
Ministrul Justiţiei a subliniat că nu se referă numai la proiectul ANI, ci la toate proiectele legislative ale Guvernului. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a respins şi noile acuzaţii ale Monicăi Macovei conform cărora ar fi blocat adoptarea legii ANI, reamintindu-i acesteia că şi şeful statului a apreciat că proiectul are deficienţe şi spunând că ministrul Justiţiei "are o problemă cu foarte multă lume".


"Minciuna - adevărul justiţiei"

În 9 februarie, un număr de 64 de senatori PC, PSD şi PRM au depus la Biroul Permanent al Senatului moţiunea simplă "Minciuna - adevărul justiţiei Macovei", în care se cere demiterea ministrului Justiţiei, care se eschivează de la realizarea reformei în domeniu.
Macovei a arătat că îşi doreşte să meargă în Parlament pentru a le vorbi senatorilor în legătură cu ce s-a făcut în domeniul Justiţiei, ca răspuns la iniţiativa senatorilor care cer demiterea sa. "Abia aştept să merg în Parlament şi să le vorbesc senatorilor. Poate că unii nici nu ştiu ce s-a făcut în Justiţie", spunea ea. În 13 februarie, moţiunea anti Macovei a fost adoptată în plenul Senatului, cu 81 de voturi "pentru". Rezultatul votului a fost primit cu aplauze de către cei din sală şi cu scandări "Demisia!". În ziua următoare, Macovei a declarat, pentru Deutsche Welle, că nu va părăsi Ministerul Justiţiei deoarece este "încăpăţânată", anunţând că vrea ca "altcineva" să-şi asume plecarea ei, pentru ca să nu se spună după aceea că a fost "laşă". Întrebată ce va face în situaţia în care premierul va decide revocarea sa, Macovei a răspuns: "Voi vedea atunci".

Miting pro Macovei

În 27 februarie, la Bucureşti avea loc un miting pro Macovei. Puţini intelectuali, câţiva politicieni, mulţi gură-cască şi foarte mulţi bătrâni şi-au vărsat oful pe "Felix Motanul", pe Vadim Tudor şi Dinu Patriciu scandând în ploaie, în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, în decorul amenjat iniţial pentru o scenă de sprijin pentru Monica Macovei, a cărei funcţie era în pericol după ce Senatul a adoptat moţiunea. Dar situaţia Monicăi Macovei s-a înrăutăţit iremediabil, dată fiind "agresivitatea" cu care politicienii au reclamat că au fost trataţi de aceasta. În 1 aprilie apare pentru prima dată numele posibilului înlocuitor al ministrului Macovei în fotoliul de la Justiţie, liberalul Tudor Chiuariu, în urma unei restructurări despre care se vorbise intens în acea perioadă. A doua zi, premierul anunţă restructurarea Cabinetului şi înlocuirea ministrului Macovei cu tânărul avocat Tudor Chiuariu. În 22 aprilie, noul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, şi-a exprimat încrederea atât în procurorul şef al DNA, cât şi în procurorul general al României, mesajul demnitarului român în cadrul unei discuţii cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, fiind că nu va face schimbări de dragul schimbării. Două săptămâni mai târziu, în 8 mai, Chiuariu cerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) revocarea procurorului Doru Ţuluş din funcţia de şef al Secţiei a 2-a din cadrul DNA, din motive de "ineficienţă". A doua zi, în 9 mai, de Ziua Europei, Legea ANI, cerută cu insistenţă de la Bruxelles, dar care nu a putut fi adoptată luni de zile pe motiv că politicienii români s-au răzbunat pe încăpăţânarea Monicăi Macovei, trecea de Senat fiind votată în unanimitate de parlamentarii prezenţi.
În ziua în care Legea ANI trece, ministrul se confruntă "cu un protest general fără precedent în cadrul magistraturii", survenit cererii privind demisia adjunctului DNA, Doru Ţuluş, relata atunci AFP. O săptămână mai târziu, ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a cerut în şedinţa CSM în care s-a luat în discuţie recuzarea procurorului Doru Ţuluş efectuarea unui control de fond la Direcţia Naţională Anticorupţie şi, implicit, amânarea discutării cererii privindu-l pe Ţuluş până la finalizarea raportului.

Acord pentru începerea urmăririi penale

Acuzaţiile la adresa lui Chiuariu au fost diverse, pornind de la apartenenţa se la grupul din jurul deputatului liberal de Iaşi Relu Fenechiu, până la faptul că ar fi trimis din proprie iniţiativă Comisiei Europene o solicitare de eliminare sau reformulare a unor pasaje din Raportul de ţară sau referitoare la organizarea unei licitaţii cu "dedicaţie" pentru achiziţionarea de maşini. În 29 iunie, "Cotidianul" relata că, înainte de publicarea Raportului de monitorizare, ministrul român al Justiţiei, Tudor Chiuariu, ar fi trimis Comisiei Europene, prin reprezentanţa română la Bruxelles, un document în format electronic reprezentând obiecţiile sale faţă de forma provizorie a raportului. Ministrul ar fi solicitat comisarilor europeni eliminarea sau reformularea unor pasaje din Raport. El cerea eliminarea propoziţiei: "Ritmul în care DNA conduce şi încheie anchetele pe care le desfăşoară continuă să ilustreze un înalt nivel de profesionalism al echipelor multidisciplinare de anchetă din cadrul Direcţiei", precizează ziarul. Comisia Europeană ar fi refuzat să elimine textele laudative la adresa DNA, aşa cum a cerut Tudor Chiuariu, drept pentru care acestea s-au regăsit în raportul final. Ministrul Chiuariu ar mai fi solicitat scoaterea din Raport şi a îngrijorărilor Comisiei faţă de tentativa de demitere a lui Doru Ţuluş, de demisia lui Marian Sîntion de la Direcţia Anticorupţie din Ministerul de Interne, de cererea de demitere a directorului INM, Mihai Selegean, pentru faptul că a anulat invitaţia adresată ministrului la un eveniment al instituţiei, dar până la urmă toate aceste îngrijorări au rămas în versiunea finală a raportului. Chiuariu a respins acuzaţiile susţinând că experţii Ministerului Justiţiei au fost cei care au întocmit documentele. Adevăratul calvar al lui Chiuariu la conducerea Justiţiei a început însă în 18 septembrie, atunci când şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a cerut acordul Comisiei speciale de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale în cazul său, dar şi în ceea ce-l priveşte pe fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy. Potrivit unui comunicat al DNA, Zsolt Nagy, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada decembrie 2004 - iunie 2007, şi Tudor Chiuariu, ministrul Justiţiei în funcţie, sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obţinerea unui avantaj patrimonial pentru altul, infracţiune conexă celor de corupţie.
Chiuariu a apreciat că solicitarea DNA reprezintă o "răzbunare prostească" pentru că solicitase, cu o zi în urmă, excluderea din magistratură a procurorilor Doru Ţuluş şi Aristotel Mihai Popa, în baza concluziilor unui control al CSM la Direcţia Naţională Anticorupţie care a relevat o situaţie negativă a activităţii secţiei conduse de Ţuluş.

Singur împotriva tuturor

Patru zile mai târziu, în 9 octombrie, Chiuariu a început lupta la baionetă împotriva lui Băsescu şi a tuturor celor din tabăra sa, lovind într-o primă fază în predecesorul său în fotoliul de la Justiţie, Monica Macovei. Astfel, în acea zi, Chiuariu a anunţat că a sesizat Parchetul instanţei supreme după ce, în urma verificărilor privind modul în care a fost contractată organizaţia Freedom House - care a realizat auditul ce a stat la baza adoptării Strategiei Naţionale Anticorupţie în 2005, un document criticat chiar de personalităţi ale societăţii civile la momentul apariţiei sale - a descoperit "indicii de fals intelectual". Anterior, Chiuariu o acuzase public de aceleaşi fapte pe Monica Macovei, lansând, în luna septembrie, acuzaţii foarte grave la adresa acesteia, dar şi faţă de unii reprezentanţi ai societăţii civile, tot în legătură cu modul în care a fost realizat auditul privind Strategia Anticorupţie de către Freedom House. El a susţinut atunci nici mai mult nici mai puţin decât că raportul de audit Freedom House a fost elaborat în 2004, adică înainte de lansarea procedurii de licitaţie la începutul anului 2005. Chiuariu nu a uitat nici de "marota" mandatului său, revocarea lui Ţuluş de la conducerea Secţiei a II-a a DNA. Astfel, în 28 octombrie, el a cerut Preşedinţiei revocarea din funcţie a lui Ţuluş. Printre argumentele care însoţeau cererea de revocare semnată de ministrul Tudor Chiuariu erau menţionate "deficienţele majore identificate în urma controlului inspecţiei judiciare, deficienţe care sunt de natură de a vicia actele de urmărire penală efectuate de secţia a II-a a DNA, de a compromite total credibilitatea instituţiei, precum şi lupta împotriva corupţiei în general". În ultima zi din octombrie, preşedintele Traian Băsescu a declarat într-o emisiune televizată că ministrul Justiţiei Tudor Chiuariu "este un tânăr mafiot obraznic", care "serveşte o clientelă şi pe care premierul Tăriceanu nu l-ar fi numit ministru dacă ar fi fost dezlegat". Şeful statului a mai spus despre Chiuariu că a fost "juristul lui Fenechiu" şi că la trei zile după ce a fost numit ministru a făcut "ceea ce a fost trimis să facă", adică să ceară revocarea procurorului Doru Ţuluş. A doua zi, în 1 noiembrie, Chiuariu i-a răspuns preşedintelui printr-un document redactat de o manieră neobişnuită.

Ultima zvâcnire a lui Chiuariu

În calitate de ministru al Justiţiei, o ultimă acţiune a lui Chiuariu a fost un proiect de Cod de procedură penală, ce propunea o serie de instituţii noi în sistemul judiciar românesc: judecătorul de libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară. Potrivit proiectului elaborat de echipa lui Chiuariu, judecătorul de libertăţi va fi responsabil cu luarea tuturor măsurilor ce afectează drepturile şi libertăţile individuale, cum ar fi arestare, interdicţii, supraveghere tehnică, percheziţii sau măsuri asiguratorii, în timp ce judecătorul de cameră preliminară va fi responsabil de verificarea legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului. Totodată, proiectul de Cod de procedură penală elimină posibilitatea extinderii urmăririi penale sau a procesului penal, instituţii care duc în opinia ministrului la soluţionare cu întârziere a cauzei cu care a fost sesizată instanţa. Referitor la noile fapte descoperite în timpul judecării procesului, proiectul propune desfăşurarea de proceduri distincte de urmărire penală pentru a nu se ajunge "la întârzierea sau diluarea cauzei iniţiale deduse judecăţii". În egală măsură, a arătat Chiuariu, se propune eliminarea restituirii dosarului la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Ca elemente de noutate, ministrul a spus că se reaşează competenţele şi căile de atac. Noul cod propune reîmpărţirea competenţei de primă instanţă între tribunale şi judecătorii, în sensul că tribunalele vor avea competenţă generală, iar judecătoriile o competenţă limitată la cazurile de mai mică importanţă. Astfel, tribunalul va judeca în primă instanţă toate infracţiunile cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor instanţe (prin legi speciale - n. red.). Curţile de Apel vor judeca toate apelurile, în timp ce Înalta Curţie de Casaţie şi Justiţie va avea în competenţă calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, a susţinut oficialul ministerului Justiţiei.

Demisie la... cerere

Dacă în 3 decembrie Chiuariu vorbea despre proiectul său de Cod de procedură penală, trei zile mai târziu acesta anunţa că ia în calcul varianta de a demisiona după ce Curtea Constituţională declarase neconstituţională ordonanţa care modifica organizarea Comisiei speciale de la Cotroceni, dând preşedintelui mână liberă pentru a da undă verde urmăririi penale în cazul său. În 7 decembrie, Chiuariu a primit o replică dură din partea preşedintelui Traian Băsescu, la mâna căruia ajunsese. Băsescu a declarat că lansează un apel public la înţelepciune şi la o remaniere a ministrului Justiţiei, apreciind că ar fi grav dacă acesta ar ajunge în faţa procurorilor din postura de ministru al Justiţiei. De altfel, opinia publică a aflat atunci că preşedintele îi scrisese premierului de mai bine de o săptămână cerându-i remanierea lui Chiuariu la doar două zile după decizia Curţii Constituţionale. "Ar fi extrem de rău pentru România dacă ministrul Justiţiei ar fi trimis în faţa procurorilor şi suspendat din funcţie prin decret prezidenţial, având în vedere importanţa ministrului Justiţiei în orice Guvern", a spus Băsescu. Fiind vineri, Băsescu a anunţat cu subînţeles că "week-endul este un sfetnic bun", declarându-se dispus să aibă răbdare.
Chiuariu nu a mai prins începutul săptămânii următoare în fotoliul de ministru al Justiţiei. În după-amiaza zilei de duminică, 9 decembrie, el şi-a anunţat demisia din funcţie, iar o zi mai târziu şi-a depus-o. Şeful statului i-a acceptat prompt demisia, în pofida faptului că anunţase că nu va mai aproba cereri de demisie, dacă nu vor fi însoţite şi de propunerea unui înlocuitor. După mai bine de o săptămână de zvonuri, ocupantul fotoliului de la Justiţie a fost desemnat în persoana "veşnicului candidat" la un post ministerial, Norica Nicolai.

Anul s-a încheiat şi un altul a început fără ca propunerea de numire a Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al Justiţiei, formulată de premierul Tăriceanu, să fie aprobată de către preşedintele Băsescu, iar "eternul candidat" să intre în pâine după ce va fi depus jurământul.