„Zarurile au fost aruncate”, a trecut şi nebunia asta adică. Politic vorbind, ieri ne-am culcat pe o parte şi azi ne-am trezit... Chiar aşa, oare cum ne-am trezit? În fond, alegerile nu-s un capăt de lume, iar lumea însăşi nu s-a schimbat prea mult de ieri până azi. Să sperăm că, indiferent cu cine am votat, ne va fi mai bine azi decât ne-a fost ieri.

 

* Circul e tot ăla pe care îl ştiţi. Dar parcă această campanie a fost mai plină de mizerii ca niciodată. S-au trecut linii ce ţin legate temeliile democraţiei şi nimeni n-a avut nimic de spus. Am avut, pe de o parte, un partid fără premier anunţat şi, de cealaltă parte, un potenţial premier fără partid. Ăsta din urmă avea, de fapt, două şi, la cât era domnia sa de independent, pe final de campanie, ne soma pe noi să le dăm votul. * Până la urmă nu „clasicii” vieţii noastre politice au fost vedetele campaniei. De undeva, din tenebre, a răsărit Costică Berindei, liderul Partidului Socialist. El a făcut deliciul internauţilor cu drapelul partidului prins la fereastra casei în chip de draperie, cu brăţara lui de aur şi faţa de masă din muşama, viu colorată. Discursul nici nu mai contează! Dacă ar fi primit voturi câte vizualizări a avut, era deja în Parlament de săptămâna trecută. * Conform statisticilor, cei mai mulţi viitori parlamentari ar fi ingineri şi economişti. În ceea ce-i priveşte pe primii, lucrurile sunt clare, se spune că ăştia se pricep la orice şi, pe cale de consecinţă, sunt numai buni de politicieni. Dar socoteala e mai încurcată cu economiştii. Dacă avem atâţia în Parlament, cum se face că economia e la pământ? * În ultimele zile de campanie, delicata doamnă Gorghiu pare a fi pus cureaua pe liberali. Preşedinta PNL a ameninţat că, dacă nu le iese guvernarea, pe mulţi lideri de filiale va popi. Păi, parcă era vorba că, în cazul ăsta, ea e prima care demisionează?! Apropo, cine-i azi şef în Modrogan ştiţi? * Celebrul fost primar Pinalti, ocupat momentan cu ispăşirea unei destul de consistente pedepse, povesteşte cum i-a dus 700.000 de euro, la sacoşă, lui Blaga, pentru una din campaniile electorale trecute. Povestea nu are cine ştie ce aer senzaţional, însă suma merită puţină atenţie. Tot atâţia erau banii găsiţi în maşina ex-copreşedintelui PNL şi acum câteva luni, când fostul şef al Poliţiei bihorene a avut neinspirata idee de a se buşi cu cineva la Braşov. Te pomeneşti că Blaga are un fix cu 700.000? Şi-n ore de puşcărie asta ar însemna ceva! * S-a făcut un top al informaţiilor căutate de alegători, în campanie, pe Google, despre candidaţi. „Ce religie are Cioloş? Care au fost iubiţii Alinei Gorghiu? Nicuşor Dan e tăiat împrejur? Băsescu s-a iubit cu Udrea? În ce partid mai e Tăriceanu? De data asta pe cine susţine UDMR?”. Observaţi că doar ultimele două din cele cinci subiecte care preocupă electoratul au o vagă legătură cu politica. De altfel a şi apărut zvonul că un anumit partid a pus între coperţile programului său de guvernare o carte de bucate. Şi ce să vezi?! Minune, nu s-a prins nimeni. * „În România clasa de mijloc nu există, iar eu îmi construiesc discursul pentru acea clasă de mijloc”, aceste memorabile cuvinte aparţin liderului PNL, Alina Gorghiu. Când te gândeşti cât de „inspiraţi” pot fi uneori politicienii noştri, nici nu mai poţi fi sigur dacă nu ţi-ai dori să-i ştii mai degrabă bandiţi. Că, vorba aia, mai bine tâlhari, da' deştepţi, decât cinstiţi şi proşti. * Din aceeaşi categorie. Tâlharii de pesedişti, nu toţi, de data asta numa' ăia de la Argeş, l-au confiscat pe Dumnezeu. Aşa s-a născut primul calendar creştin ortodox şi pesedist din istoria religiei. Evident, tipăritura e un plagiat. Mai precis o copie după originalul binecuvântat de Patriarhie. Întrebaţi dacă nu le e teamă că o să-i bată Dumnezeu, pesediştii argeşeni au spus că n-au de ce se teme, fiindcă le-ar fi zis lor un şef de la Bucureşti că şi El e pesedist. * Antena 3 n-a fost lăsată să ia parte la o dezbatere organizată de Grupul pentru Dialog Social. Invitat, Dacian Cioloş, subiectul: tehnocraţia. Discuţiile, de bună seamă, au ieşit aşa cum trebuie, dar e clar că dialogul social lasă mult de dorit şi la case cu mari pretenţii. * Las' că, în aceeaşi seară, tot la A3, Cioloş şi-a scos pârleala. I-a umilit, de unul singur, pe Gâdea, Ursu şi madam Grecu. După emisiune, Dan Voiculescu, care tocmai ceruse eliberarea condiţionată, a decis că e mai înţelept să mai stea oleacă în penitenciar. * Inspirat de profunzimea gândirii Alinei Gorghiu, şi Cioloş a zis-o. Pentru că „sunt două liste”, el va vota şi PNL, şi USR. E bine că premierul nu vrea să supere pe nimeni, numa'i rău că, de fapt, nici el nu ştie cu cine-ar vota de-adevărat. Dar atunci noi, săracii?! * Conform Institutului pentru Politici Publice, Parlamentul ăsta care tocmai şi-a terminat mandatul ar fi fost cel mai slab legislativ de până acum. Să nu ne plângem, cel ales ieri poate să-l întreacă. * Unul care până mai ieri era candidat se plângea că, în această campanie, au fost grămadă promisiunile legate de competenţele administraţiei locale. Vă mai amintiţi, desigur, că azi vară ne tot promiteau bani de la Bucureşti. Sunt tot pe lângă! E clar că ne duc cu preşul, nu? * Prima în topul bazaconiilor de campanie a fost povestea cu Cioloş, fiul lui Soros. Greu de înţeles, dar, dacă există acest tip de manipulare, înseamnă că există şi public ţintă şi asta spune mult despre electorat. * Fostul şi, eventual, actualul premier, Dacian Cioloş, spunea că ar dori să păstreze trei–patru ministere pentru tehocraţii domniei sale. Uite aşa, expresia, deja clasică, „Guvernul meu” capătă un nou sens. În cazul unui rezultat electoral favorabil, rămâne de văzut ce părere au şi liberalii. * S-a făcut lumină! În sfârşit, Ponta a binevoit să ne lămurească ambigua sa relaţie cu PRU. Cică ăştia ar spune ceea ce PSD gândeşte, dar n-are curaj să scoată pe gură. Deci partidul marilor români nu-i decât un fel de trompetă pentru pesedişti, altminteri nişte neprihănite doamne de pension. * Cioloş: „Ca să îţi faci meseria corect, uneori trebuie să cobori în mocirlă”. Dincolo de faptul că, iată, şi ăsta se crede deja premier „de meserie”, trebuie remarcat faptul că, în România, raportul funcţionează şi invers. Adică trebuie să cobori în mocirlă pentru a apuca măcar să îţi faci meseria. Cât despre corectitudine, mai vedem după! * Cică Daniel Chiţoiu l-a lucrat pe la spate pe Călin Popescu Tăriceanu. Fostul ministru negociază, se spune, în secret, cu PNL o întoarcere a armelor. ALDE ar urma să-i lase pe pesedişti cu buzele umflate şi să treacă de partea liberalilor, însă numai pentru două–trei ministere şi alte câteva sinecuri mai discrete, dar la fel de bine plătite. „Trădare să fie, dar s-o ştim şi noi”. Şi mai uşor cu „blana ursului din guvern”, că nu mai rămâne nimic pentru ăia care or câştiga alegerile. * Elena Udrea, masterand în teologie şi candidat independent, şi-a făcut clip electoral în care trage la ţintă. Ce are pistolul cu pristolul nu ştie decât „femeia care face cât zece bărbaţi”. * Fără ăsta nu se poate! An de an, cam pe când se apropie aniversarea Revoluţiei, hopa şi (ex)popa Tokes. Acu' a zis-o iar. Cică „e jignitor că România şi-a pus Ziua Naţională la data de 1 Decembrie”. Popo, şi pentru unii dintre noi e dureros că Ungaria şi-a pus una din zilele naţionale (că ei, fiind mai cu moţ ca restul lumii, e musai să aibă trei astfel de evenimente) la 15 martie. Dar noi avem bunul simţ să ne ţinem gura ca să nu vă stricăm petrecerea. * După scandalul cu blocarea emisiunii lui Cioloş, şi Dragnea a fost interzis la TVR. Ăştia, imparţiali ca tot românul, s-or fi gândit că, dacă apare o surpriză la urne, n-ar strica să se acopere şi ei cumva. Te pomeneşti că d'aia o fi sunat Dragnea la 112. Cică a vrut să semnaleze o posibilă fraudă electorală. Dar i-a ieşit pe nas jocul de pase de la un operator la altul. Plus că făcea, la greu, costuri suplimentare. Vedeţi numa' să nu fi ieşit el azi-noapte... * După nesfârşitele scandaluri de plagiat, urmează ploaia de falsuri. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, este cercetat pentru că ar fi uzat de o diplomă falsă ca să demonstreze că are oareşce studii universitare. Scandalul ăsta riscă să zguduie cu adevărat clasa politică. De acum înainte nu se va mai spune despre ei că nu se pricep la nimic, ci că n-ar fi capabili să termine nici măcar o facultate. * Aflat în plin proces pentru corupţie, prinţul Paul vrea Castelul Peleş. Nu e el prost. După aia va cere să execute eventuala pedeapsă la domiciliu. Asta dacă nu cumva o să vândă domeniul unor dezvoltatori imobiliari pe care îi ştie el de prin zona Snagov. * Ceva e în neregulă cu liberalii. După Cioloş şi Gorghiu, a zis-o însuşi preşedintele: „Dacă vă enervează toţi politicienii, mergeţi şi votaţi”. Păi, dacă ne enervează toţi, cu cine să votăm, dom' preşedinte?! * În lipsă de alte idei şi ca să atragă atenţia asupra lor, ecologiştii propun legalizarea prostituţiei. O precizare şi o întrebare. Nu este vorba de prostituţia politică. Da' ce are ecologia cu preacurvia?! * Victor Stănculescu, nu generalul, ci candidatul omonim propus de liberali pentru Camera Deputaţilor, i-a sugerat unei jurnaliste de televiziune care se plângea că are salariul cam mic să-şi caute un soţ bogat. Te pomeneşti că asta o fi esenţa economiei liberale, căsătoria din interes. Păi, pe principiul ăsta, ne putem aştepta azi să auzim că sunt decişi să facă iar nuntă cu PSD. * Ţării i s-a luat o piatră de pe inimă. Măcar  Kovesi n-a plagiat. Comisia a stabilit că a copiat, însă doar puţintel şi, mai rău, că teza de doctorat a doamnei procuror şef de la DNA ar fi o realizare intelectuală modestă. Cum ziceam mai sus, dar ceva mai rău, nici deştept, nici cinstit?! * Florin Secureanu, fostul director al Spitalului Malaxa din Capitală, devenit celebru pentru felul plin de omenie în care îşi înjura şi ameninţa angajatele, a fost reţinut de poliţie. Membru de vază al Ordinului Cavalerilor de Malta, doctorul este acuzat, printre altele, că trimitea instrumentarul medical al secţiei de ginecologie, pentru sterilizat, la o firmă de bijuterii. Poate aşa o fi aflat el la Medicină, că ginecologia se ocupă de „bijuteriile familiei”. * Înainte de alegeri, Cioloş s-a dus în satul natal, Pericei. Evident, o anumită parte a presei n-a putut rata ocazia de a face şi din asta o ştire pozitivă în ziua de post şi cumpănire preelectorală obligatorie. Partea bună e că, dacă socoteala politică i-a ieşit prost, nu mai trebuie să se întoarcă în Capitală. *