O vorbă din popor spune că omul gospodar se cunoaşte de la poartă. Judecând după cum arată "porţile" de intrare în judeţ şi în municipiul Oradea, cei din fruntea administraţiilor judeţene şi locale numai gospodari nu se pot numi. Indicatoarele de beton postate la limita de judeţ şi care semnalează călătorilor intrarea în Bihor abia dacă se mai ţin în picioare. Unele au dispărut de mult, altora le-au căzut din litere şi nicio oficialitate chestionată de "Crişana" nu prea ştie cine se ocupă de administrarea lor. La intrările din Oradea situaţia este la fel de dezastruoasă, cu singura deosebire că edilii Primăriei ştiu că sunt obligaţi să le întreţină, dar le-au ignorat ani în şir.

 

La intrarea în Oradea pe Şoseaua Borşului un panou indicator stă într-o rână, căzut la datorie. Lângă el o figurină chicioasă întruchipând un bucătar obez şi mustăcios stă cu un deget ridicat în sus. Din fericire, nu e degetul mijlociu. La intrarea dinspre Băile Felix obeliscul din beton purtând inscripţia cu numele oraşului are tencuiala căzută şi a devenit un loc numai bun pentru depozitat gunoaiele. Înainte de 1990, pe obelisc a fost montată o placă cu simbolul comunist al municipiului Oradea, după Revoluţie fiind ciobită cu dalta şi lăsată apoi în plata Domnului. Întreg edificiul este fisurat şi prezintă infiltraţii, iar literele montate pe obelisc s-au degradat. Situaţia este similară şi în cazul obeliscului de pe şoseaua Borşului. Cel mai degradat obelisc este cel de pe Calea Aradului, amplasat imediat după Aeroport. O singură literă a mai rămas agăţată pe tabla de susţinere, care, la rândul ei, se prezintă într-o stare avansată de degradare. Întreaga construcţie de beton este fisurată, prezintă infiltraţii şi are tencuiala căzută de pe soclu. Singurul indicator care se prezintă într-o stare acceptabilă este cel situat pe Calea Clujului. După ce, ani la rând, conducerea Primăriei orădene a ignorat refacerea "porţilor" de intrare în municipiu, biroul de presă al municipalităţii ne-a transmis că vor fi luate măsuri pentru remedierea situaţiei. Astfel, obeliscurile de pe Calea Aradului, şoseaua Borşului şi din capăt la Nufărul vor intra în reparaţii, fără a se preciza însă data la care vor începe lucrările. De menţionat că, în 2002, la intrările în Oradea au fost amplasate cinci panouri indicatoare cu denumirea localităţii. Iluminate pe timp de noapte şi inscripţionate în română, maghiară şi germană, panourile au costat 3.864 lei.

 

"Nu-i a noastră!"

Situaţia este mai încurcată în privinţa obeliscurilor din beton care semnalează intrarea în judeţul Bihor. Construcţiile ce susţin inscripţia cu numele judeţului au fost amplasate pe drumurile naţionale care traversează judeţul, în toate cele patru zări: limită de judeţ cu Satu Mare, Sălaj, Cluj şi Arad. Dacă cel amplasat pe raza comunei Suplacu de Barcău la limită de judeţ cu Sălaj se prezintă într-o stare relativ acceptabilă, cel amplasat pe DN 19 către Satu Mare nu mai există. Celelalte două construcţii dinspre Cluj şi Arad sunt degradate şi necesită reparaţii.

 

Uitate de legiuitor

În mod surprinzător, deşi se află pe teritoriul judeţului, ele nu sunt în evidenţele Consiliului Judeţean Bihor. De la Direcţia Tehnică am fost înştiinţaţi că acele construcţii nu au fost niciodată în patrimoniul instituţiei, deşi poartă însemnele judeţului, ele aparţinând probabil de Direcţia Regionalei Drumuri şi Poduri Cluj. Nici de aici nu am reuşit însă să obţinem informaţii concrete despre proprietarul construcţiilor, dacă au valoare de inventar şi cine are obligaţia întreţinerii lor. Deşi nu se face referire expresă la ele, situaţia construcţiilor de la limită de judeţ este reglementată parţial de Ordonanţa nr. 43/2007 privind regimul drumurilor, republicată. În articolul 20 se precizează că Ministerul Transporturilor administrează drumurile naţionale prin intermediul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. La alineatul doi se menţionează că "sectoarele de drumuri naţionale, incluzând şi lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, situate în intravilanul reşedinţelor de judeţe şi al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective". Deoarece ele se află în extravilanul localităţilor, nimeni nu s-a mai ocupat de îngrijirea lor, rămânând de facto pe domeniul public al statului. De fapt, al nimănui...