Trei judecători din cadrul Curţii de Apel Oradea sunt în atenţia Secţiei pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, fiind acuzaţi că şi-au exercitat funcţia cu "rea-credinţă sau gravă neglijenţă". Cazul lor va fi luat în discuţie la sfârşitul lunii ianuarie 2015, sancţiunile pe care le riscă aceştia pornind de la avertisment şi ajungând la excluderea din magistratură.

Gabriela Ţarcă, Adela Irina Condrovici şi Antik Levente Farkas sunt cei trei judecători cărora li se impută abaterile disciplinare prevăzute de Art. 99 litera t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. Cei trei sunt acuzaţi că şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, legea prevăzând că "există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual". Cazul celor trei judecători orădeni, toţi magistraţi în cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori din cadrul Curţii de Apel Oradea, a fost discutat în şedinţa Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a CSM din data de 19 noiembrie, un nou termen în acest dosar fiind stabilit pentru data de 28 ianuarie 2015. Potrivit Legii 303/2004, sancţiunile disciplinare ce se pot aplica judecătorilor şi procurorilor pornesc de la avertisment şi merg până la excluderea din magistratură. Conducerea Curţii de Apel Oradea a refuzat să facă publice, concret, faptele imputate celor trei judecători, motivând că "toate actele, documentele sau orice alte informaţii care se află pe rolul Inspecţiei Judiciare au caracter confidenţial". Judecătorii Gabriela Ţarcă, Adela Irina Condrovici şi Antik Levente Farkas nu sunt singurii magistraţi orădeni acuzaţi de abateri disciplinare. Adina Cioflan, Dana Erdei şi Angela Tod, toate judecătoare la Tribunalul Bihor, s-au aflat, de asemenea, în atenţia secţiei pentru judecători în materie disciplinară a CSM. Acestea au fost acuzate de nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente; exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă; nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor; nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor. Ancheta a pornit de la cazul celor peste 1.000 de maşini second-hand scutite de plata taxei de poluare în baza unor sentinţe falsificate. În primăvara anului trecut, procurorii au percheziţionat birourile unor magistraţi şi a două grefiere din cadrul Tribunalului Bihor, acestea din urmă fiind ulterior concediate după ce ar fi falsificat mai multe sentinţe, în beneficiul unor posesori de maşini care voiau să fie scutiţi de la plata taxei de poluare. Acţiunea disciplinară împotriva judecătoarei Dana Erdei a fost respinsă, celelalte două judecătoare, Adina Cioflan şi Angela Tod, fiind sancţionate cu "avertisment". În cazul celor două, acţiunea disciplinară a fost admisă în parte, reţinându-se că ambele şi-au exercitat funcţia cu "rea-credinţă şi gravă neglijenţă", CSM hotărând că cele două nu se fac vinovate de celelalte abateri imputate. Acuzaţiile de corupţie sau de diverse alte abateri la adresa judecătorilor bihoreni s-au ţinut lanţ anul acesta. De la cazul lui Mircea Puşcaş, condamnat la închisoare cu executare şi ulterior exclus definitiv din magistratură, la cel al colegilor lui deveniţi din judecători inculpaţi. În şedinţa din data de 30 iunie 2014, Secţia pentru judecători a CSM a hotărât suspendarea din funcţie în cazul Floricăi Roman şi a Denisei Vidican, judecători în cadrul Curţii de Apel Oradea, precum şi a lui Ovidiu Galea şi Raluca Cuc, judecători în cadrul Tribunalului Bihor, ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie. Tot anul acesta, Dana Cigan a abandonat magistratura la cerere, prin pensionare, cu un deceniu înaintea limitei de vârstă, la mai puţin de un an după ce tocmai câştigase al doilea mandat la conducerea Curţii de Apel. Cererea de pensionare a fost înaintată cu doar două zile înainte ca inspectorii CSM să-i ceară printr-un raport oficial revocarea din funcţie, pentru grave probleme de management şi de conduită.