Victimele unei traficante de persoane Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Oradea împreună cu procurori din cadrul instanţelor orădene au trimis în judecată o femeie de 33 de ani, din Marghita, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. Femeia este acuzată că numai în ultimele 12 luni a recrutat şi transportat în Italia zeci de persoane cărora le promitea locuri de muncă avantajoase, dar, odată ajunşi acolo, bihorenii erau exploataţi şi cazaţi în condiţii mizere, în apropierea oraşului Batipaglia. Cel puţin 19 persoane transformate în sclavi Astfel, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2004 - 2005, Elena Venter a recrutat, transportat şi cazat în Italia mai multe persoane, majoritatea bihoreni, cărora le-a promis locuri de muncă cu contract, percepându-le comisioane între 300 - 500 euro, plus contravaloarea transportului. Femeia nu a fost însă singură, ci a avut un complice în Italia, de meserie avocat, Michele Veroso. Pentru aşi masca activitatea infracţională, Venter şi-a înfiinţat încă din anul 2003 o societate comercială, SC Gio&Ele SRL, având ca obiect de activitate transportul de persoane, obţinând în acest sens licenţele necesare pentru cele două microbuze achiziţionate anterior. Din baza de date a Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea a rezultat faptul că, în perioada septembrie 2004 - mai 2005, femeia a efectuat, cu cele două microbuze, 26 de transporturi până în Italia, numărul călătorilor fiind de 165. Dintre aceste persoane, anchetatorii au identificat şi audiat, până în prezent, 19 victime, care au relatat fapte pur şi simplu cutremurătoare pe care le-au trăit la familiile în care au fost plasate de Venter ca şi menajere, fiind aduse la limita răbdării ca şi adevărate sclave casnice. Numai din comisioanele percepute de la cele 19 persoane înşelate, bihoreanca a încasat, conform oamenilor legii, peste 6.000 de euro. Procurorii spun însă că numărul celor traficaţi poate fi mult mai mare şi este posibil ca aceştia să nu fi reuşit încă să se întoarcă în ţară. "Lucram până la unu noapte şi mâncam doar macaroane" Primele victime ale Elenei Venter sunt două orădence pe care le-a întâlnit în Piaţa Rogerius. Dornice de a munci în străinătate, femeile au acceptat imediat propunerea venită din partea acesteia, care le promisese locuri de muncă într-o fabrică de componente electronice, serviciu pentru care solicitase 500 de euro. Cele două femei au fost de acord fără să ştie ce urma să li se întâmple. Au ajuns în Italia unde au fost predate complicelui marghitencei, avocatul Michele Veroso, duse la un hotel şi forţate să întreţină cu el raporturi sexuale. Mai mult, bărbatul intenţiona să le predea unui alt individ, în vederea practicării prostituţiei. Victimele şi-au dat într-un târziu seama că fuseseră păcălite şi, cu ajutorul unei familii care locuia în apropierea imobilului în care au fost cazate, au reuşit să se reîntoarcă în România. Văzând că a eşuat în a recruta femei pentru practicarea prostituţiei, Elena Venter s-a reprofilat, orientându-se spre cetăţenii din localităţile Popeşti, Voievozi, Marghita, cărora le promitea locuri de muncă tot în Italia. În zonă s-a răspândit vestea că femeia are posibilitatea să găsească de lucru în afara ţării, astfel că nu i-a fost greu să-şi găsească următoarele victime. Femeile care au căzut în plasa lui Venter şi care au fost angajate pe post de menajere le-au povestit procurorilor cum lucrau la diverse familii care le exploatau. "Trebuia să spăl de trei ori o cameră şi să calc haine până la ora 01.00. Mâncam, de două ori pe zi, macaroane cu sosuri. Am plâns de necaz, dar am fost ameninţată că voi fi denunţată la poliţie că nu am acte şi am fost plătită cu 150 de euro şi nu 500 cât a fost vorba", spune una dintre victime. Persoanele care au lucrat în agricultură spun şi ele că au fost cazate într-un camping, în condiţii mizere, cu şoareci, fără lenjerie sau pături, iar dimineaţa erau încolonate şi duse la muncă pe diverse plantaţii. Cu toate acestea, Venter nu recunoaşte nici una dintre acuzele care i se aduc, negând orice fel de legătură cu femeile traficate. Procurorii au dispus însă trimiterea sa în judecată, urmând ca suma de 6.200 euro, rezultată din săvârşirea traficului de persoane, să fie confiscată.